Nu stiu cum se face , dar mereu oamenii de aici
, din partea asta de lume m-au lasat fara cuvinte. Surpinzator. Da asta este
cuvantul pentru tot ce am vazut in tren si nu numai mergand spre Malaysia. In
primul rand trebuie sa spun ca in Bangkok , cred ca din cauza Songkran nu am
gasit bilet la tren catre Malaysia decat la clasa a doua.
Am luat la clasa a doua asadar, cu gandul ca va
fi o calatorie de cosmar insa putini thailandezi si multii malaesieni cu care
am impartit vagonul acela mi-au
demostrat inca o data ca nu poti judeca oameni dupa aspectul exterior.Vagonul
nu este asa cum il stiti cei mai multi dintre voi cu compartimente ci este
deschis...de dormit, dar deschis. Fiecare loc se transforma in pat peste noapte
si fiecare pasager are intimitate tragand o perdeluta. Extrem de curat si de ingrijit,
nesperat as spune. Toti cei cu care am impartit acel vagon timp de o zi si
jumatate mi-au zambit si m-au salutat. Am mancat impreuna ( eram singurul
diferit si toti au venit si s-au uitat la mine au zambit si au incercat sa
vorbeasca cu mine ceea ce m-a facut sa ii apreciez si mai mult). Am privit
afara , am ascultat muzica , am mai scris cate ceva...am mai citit cate ceva
dar marea majoritate a timpului am privit pe geam la intinsele plantatii de
specii tropicale, banane, nuci de cocos, plus lucrari de infrastructura cum parca nu am vazut nicaieri in Asia. Dupa
multi kilometri si ore de mers am ajuns in Buttersworth , Penang.
La frontiera intre Thailanda si Malaysia a fost
interesant...Mi-au studiat pasaportul, l-au sucit pe o parte si pe alta, l-au
scanat, copiat si rasfoit...cercetandu-ma atent pe mine si bagajele...Un singur om a venit si a
intrebat daca am ceva de declarat si mi-au aplicat visa. Am presupus ca nu prea
au intalnit romani umbland cu rucksakul in spate prin Kubang. Trenul opreste in gara, te dai jos din vagon si intri pe o usa apoi parcurgi un fel de labirint si iesi in partea cealalta, 15 metri mai departe pe alta usa, pe acelasi peron dar in alta tara. Interesant
La gara m-au intampinat o multime de taxiuri
care s-au oferit sa ma duca in oras, peste podul acela impunator dar am
preferat sa iau ferry ceea ce mi-a permis sa imi trag sufletul un pic, sa privesc cu atentie la cei din jurul meu si sa mai
fac niste poze. Si pe ferry a fost extrem de interesant , am fost singurul alb
intre multi asiatici si vreme de 25 de minute cat a durat traversarea am fost
scanat si radiografiat din cap pana in picioare de o multime de ochi curiosi.
Am petrecut doua zile in Penang dupa care am luat un bus catre Kuala Lumpur. A
fost frumos, doar ca m-am cam ars la soare. O multitudine de culturi si de oameni din toate colturile Asiei in Penang,
chinezi , vietnamezi si indonesieni, indieni, europeni, australieni, stabiliti
acolo, cam tot ce iti poti imagina am vazut pe acolo. Ce mi-a placut mult a
fost ca toti localnicii vorbeau o engleza aproape perfecta. Chiar si cei care incercau pe la tarabe sa iti vanda cate ceva vorbeau extrem de curat si corect.Am inceecat bineinteles mancarea, ayam percik,ayam balik si sambal sotong sunt printre preferatele mele. Am fost si pe afara dar a fost atat de cald incat
am renuntat repede si am incercat in
schimb piscina si Oceanul Indian decat strazile incinse de caldurile
ecuatoriale.
Calatoria catre KL a fost scurta, 6 ore intr-un
autocar cu aer coditionat cu snacksuri si cu fotolii in loc de scaune. A fost
ca la bussines class fata de alte mijloace de transport pe care le-am incercat
de-a lungul drumului prin Asia.
Kuala Lumpur alpha city spun unii ... impunatoare cu turnurile gemene
Petronas care par ca inteapa cerul ( cele mai inalte cladiri gemene din lume ) ...cu furnicarul de oameni si masini, cu KL
Monorail , cu multi, multi turisti, cu multitudinea de magazine mall-uri si super lanturi hoteliere , e un oras interesant , e un oras de vizitat in mai multe zile, al cincilea
din lume ca destinatie turistica . Pe mine m-a doborat caldura ca de obicei si
am incercat sa ies cate putin , am facut incursiuni mici prin oras si prin Golden Triangle . Am luat totul l-a picior si
am incercat sa nu ma obosesc prea tare desi pe asemena caldura si umezeala e
greu de rezistat. Plus ca daca mergi prea dezbracat lumeea se uita la tine cam
suspicioasa. Am fost si prin magazine, am intrat in cateva temple, am umblat
insa mai mult , ratacind pe strazi cu ochii in sus printre zgarie-norii din KL.
Am experimentat ploi tropicale in marele oras , pornite din senin, fara
nici un avertisment, a fost frumos sa pot simti asa , in direct, si foarte
interesant pentru ca totul se potolea asa cum incepea : dintr-o data. Am privit
oamenii, am ascultat muzica deseori si am incercat sa imi gasesc drumul printre
multimea de turisti. Am incercat sa urc in Petronas Tower dar erau bilete din
pacate numai pentru ziua in care aveam deja bilet pentru Singapore asa ca m-am
multumit sa le dau tarcoale, si sa stau in parc sa privesc de acolo. Am fost si
seara desigur, o sa vedeti poze, e frumos.
Am fost si am
incercat sa obtin viza pt Indonesia din Kuala Lumpur dar cei de la ambasada au
spus ca primesc viza la sosise asa ca nu m-am stresat mai mult si m-am pregatit
pentru etapa urmatoare si anume Singapore.
